Alegerile au loc pe fondul unei serii de anchete federale privind alegerile prezidențiale din 2020 și eforturile de înregistrare a alegătorilor, inclusiv confiscarea unor buletine de vot de la centrul electoral din comitatul Fulton, Georgia, și percheziționarea de către FBI a sediului Ohio Organizing Collaborative, o organizație din Ohio care se ocupă cu înregistrarea alegătorilor. Experții electorali și oficialii Democrați au descris aceste anchete drept tentative de intimidare a oficialilor electorali și a alegătorilor înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în timp ce Departamentul de Justiție a precizat că perchezițiile au fost autorizate de instanță.
Context și campanie
Republicanul în funcție Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2024 în fața democratei Kamala Harris, parțial în urma unor promisiuni de campanie precum revitalizarea economiei în urma valului inflaționist din perioada 2021–2023 și reorientarea spre problemele interne, evitând implicarea în conflicte externe precum războiul din Gaza și cel ruso-ucrainean.
Cea de-a doua administrație Trump a impus tarife vamale unei mari părți a lumii cu scopul de a reindustrializa America, o decizie care a avut parte de reacții mixte. Aceasta a fost criticată de experți și de lideri globali pentru că a agravat inflația în loc să o combată. Politicile administrației în domeniul imigrației, inclusiv deportările efectuate de ICE pe fondul suplimentării fondurilor prin intermediul legii „One Big Beautiful Bill Act”, au fost, de asemenea, analizate critic de experți și activiști.
Izbucnirea războiului cu Iranul pe 28 februarie 2026 a introdus un factor suplimentar de complexitate, creșterea prețurilor la combustibil devenind o problemă electorală centrală. Analiștii au susținut că prețurile la combustibil reprezentau canalul cel mai direct prin care costurile războiului cu Iranul erau resimțite de alegătorii americani și că presiunea electorală internă generată de costurile combustibilului a fost un factor politic determinant în demersurile administrației Trump de a obține o încetare a focului înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Alegerile din 2026 vor fi primele alegeri federale de la scrutinul prezidențial din 2016 în cadrul cărora ABC News, CNN, CBS News, NBC News, Associated Press și Fox News vor utiliza un singur sondaj electoral – „Voter Poll”, realizat de SSRS – pentru a măsura opiniile și preferințele alegătorilor. În perioada 2018–2024, primele patru rețele de știri menționate au continuat să utilizeze datele furnizate de National Election Pool, în timp ce Associated Press și Fox News s-au bazat pe AP VoteCast.
Deși Trump nu va figura pe buletinele de vot din niciun stat în 2026, percepția alegătorilor asupra președinției sale va juca, probabil, un rol în cadrul alegerilor. În timpul scrutinelor din 2025, sondajele la ieșirea de la urne au indicat că mulți alegători au votat împotriva lui Trump sau au declarat că acesta nu a reprezentat un factor decisiv. Sondajele publicate la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026 relevă că mulți cetățeni evaluează negativ modul în care Trump a gestionat economia și imigrația – două teme care i-au asigurat victoria în alegerile din 2024. În timpul alegerilor desfășurate pe parcursul primului său mandat, figura lui Trump a fost prezentă în gândurile multor alegători.
Partidul Republican a obținut rezultate sub așteptări la alegerile generale din noiembrie 2025. Candidatele democrate Abigail Spanberger (din Virginia) și Mikie Sherrill (din New Jersey) și-au adjudecat victoriile în cursele pentru funcția de guvernator în fața contracandidaților republicani, la o diferență de voturi mai mare decât se anticipase. Democrații au înregistrat rezultate solide și în alegerile simultane pentru legislaturile statale, obținând o supermajoritate în Adunarea Generală din New Jersey și consolidându-și majoritatea în Camera Delegaților din Virginia. În orașul New York, democratul Zohran Mamdani – care se declară socialist democrat – a fost ales primar într-o competiție în trei, învingându-l pe candidatul independent (și fost guvernator) Andrew Cuomo, precum și pe republicanul Curtis Sliwa. Tema principală a alegerilor a fost criza costului vieții din Statele Unite.
Acuzații de subversiune electorală
În ianuarie 2026, The Washington Post a relatat că cea de-a doua administrație Trump a recurs la diverse tactici — inclusiv redesenarea circumscripțiilor electorale la jumătatea deceniului în scopuri partizane, urmărirea penală a adversarilor politici și demersuri de modificare a metodelor și regulilor de vot — menite să submineze încrederea în alegerile de la jumătatea mandatului.
Trump a avansat ideea anulării alegerilor, invocând o înfrângere preconizată și neîncrederea în sistemele democratice. Ulterior, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a susținut că Trump „vorbea în glumă” și „pur și simplu glumea”.
În februarie, Trump a declarat că alegerile ar trebui naționalizate pentru a preveni fraudele electorale. O zi mai târziu, Steve Bannon a afirmat că guvernul federal plănuia să trimită agenți ICE să patruleze secțiile de votare, în încercarea de a împiedica o victorie a Democraților, promițând că „nu va mai permite niciodată ca alegerile să fie furate”. În acea lună, Camera Reprezentanților a adoptat legea „SAVE America Act”, o versiune modificată a proiectului de lege propus anterior, „Safeguard American Voter Eligibility Act”. Dacă ar fi fost aprobat de Senat și promulgat de Trump, proiectul de lege ar fi impus alegătorilor să facă dovada cetățeniei pentru a se înregistra sau pentru a-și reînnoi înregistrarea pe listele electorale. Activiștii pentru dreptul la vot au susținut că astfel de prevederi ar fi privat oamenii de dreptul lor de vot, printre alții, femeile căsătorite, minoritățile rasiale, persoanele cu venituri mici și persoanele care și-au schimbat numele în mod legal. În cele din urmă, proiectul de lege a fost respins în Senat în luna iunie a acelui an, patru Republicani alăturându-se Democraților pentru a bloca adoptarea acestuia.
Pe 27 februarie, The Washington Post a relatat că mai mulți activiști de dreapta colaborează cu administrația Trump la redactarea unui ordin executiv care, dacă ar fi semnat, ar institui practic o stare de urgență națională și i-ar conferi lui Trump puteri extinse asupra alegerilor. Trump a negat existența ordinului executiv.
Departamentul de Justiție a solicitat, de asemenea, date privind înregistrarea alegătorilor din partea statelor, intentând procese împotriva a 23 de state și a Districtului Columbia care au refuzat să furnizeze liste electorale neanonimizate; toate statele vizate de aceste acțiuni în instanță erau conduse de Democrați sau fuseseră câștigate de Joe Biden în 2020. În ianuarie 2026, judecătorul federal de district David Carter a respins procesul intentat de departament împotriva Californiei – prin care se solicitau informații cu caracter personal, inclusiv cifre parțiale din numerele de securitate socială ale aproximativ 23 de milioane de alegători înregistrați – motivând că solicitările încălcau legile privind confidențialitatea și precizând că centralizarea federală a datelor ar avea un „efect de descurajare” asupra înregistrării alegătorilor; un judecător federal a respins un proces similar împotriva statului Oregon mai târziu în aceeași lună. Departamentul a contestat decizia privind California la Curtea de Apel pentru Circuitul al Noulea; în iunie 2026, procurorii federali din Los Angeles au acuzat public statul că blochează un audit al listelor electorale și au declarat că desfășoară anchete privind fraudele electorale în timp ce voturile din alegerile primare din iunie ale statului erau încă în curs de numărare.
În luna martie, Stateline a relatat că, în statele California, Connecticut, New Mexico, Pennsylvania, Rhode Island, Virginia și Washington, au fost propuse sau anunțate acte normative menite să „limiteze acțiunile de aplicare a legislației privind imigrația sau prezența forțelor federale” în apropierea secțiilor de votare și a altor locații legate de procesul electoral. În aceeași lună, Associated Press a relatat că mai multe state conduse de Democrați, inclusiv New Mexico și Virginia, iau măsuri pentru a contracara eventualele tactici de intimidare a alegătorilor. În luna mai, Ned Lamont, guvernatorul statului Connecticut, a promulgat o lege care restricționează acțiunile de aplicare a legislației privind imigrația în locații precum școlile și lăcașurile de cult. De asemenea, legea interzice forțelor de ordine să poarte măști sau elemente de deghizare care le acoperă fața.
În ianuarie 2026, agenți ai FBI au pus în executare un mandat de percheziție la centrul electoral din comitatul Fulton, Georgia, confiscând aproximativ 600 de cutii cu buletine de vot și alte documente legate de alegerile prezidențiale din 2020 – o acțiune pe care experții în legislație electorală au descris-o drept o intervenție federală fără precedent în alegerile administrate la nivel local. Ulterior, anchetele federale privind alegerile din 2020 s-au extins în mai multe state: în februarie, Biroul Directorului Informațiilor Naționale a obținut aparate de vot din Puerto Rico în vederea examinării; în martie, oficiali federali au solicitat, prin ordin oficial, documente privind verificarea partizană a rezultatelor din 2020 din comitatul Maricopa, Arizona; în aprilie, Departamentul de Justiție a cerut buletinele de vot din comitatul Wayne, Michigan; iar în mai, agenți FBI au audiat foști membri ai personalului electoral din Milwaukee, Wisconsin. David Becker, director executiv al Centrului pentru Inovare și Cercetare Electorală (Center for Election Innovation and Research), a declarat că anchetele vizau „alegerile din 2026 și 2028”, nu pe cele din 2020, descriindu-le drept o formă de intimidare a oficialilor electorali; la rândul său, un fost șef al Secției de Integritate Publică din cadrul Departamentului de Justiție a afirmat că administrația părea să normalizeze practica anchetelor federale asupra alegerilor statale, pregătind astfel terenul pentru o eventuală contestare a rezultatelor viitoare. În iunie 2026, agenți FBI au percheziționat sediul din Cleveland al organizației Ohio Organizing Collaborative – un grup dedicat înregistrării alegătorilor și mobilizării comunitare – confiscând computere și audind personalul și voluntarii din statul Ohio, în cadrul unei anchete a Departamentului de Justiție privind activitățile grupului de înregistrare a alegătorilor; Brennan Center for Justice a precizat că percheziția se înscria într-un tipar de investigații federale care vizau infrastructura electorală în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului.
Louisiana v. Callais
Analiștii anticipaseră că o decizie în cazul Callais, prin care se restrângea sfera de aplicare a Legii privind dreptul la vot (VRA), ar putea permite Republicanilor să câștige un număr semnificativ de mandate în Camera Reprezentanților a SUA în urma redistribuirii colegiilor electorale din Sud-Est; în această regiune, VRA împiedicase, în general, legislaturile controlate de Republicani să își maximizeze numărul de circumscripții „sigure”. The New York Times estima că, dacă instanța ar slăbi prevederile VRA, până la douăsprezece mandate ar putea trece de sub control Democrat sub unul Republican.
În momentul anunțării deciziei în cazul Callais, unele instituții de presă au calificat-o drept o hotărâre „de referință”, anticipând că restricțiile suplimentare privind Secțiunea 2 din Legea privind dreptul la vot (VRA) ar putea îngreuna considerabil contestarea procesului de redistribuire a colegiilor electorale. Unii analiști estimează că aceasta va permite statelor din Sud să elimine circumscripțiile cu majoritate aparținând minorităților, fapt ce ar putea modifica rezultatele alegerilor. Decizia a fost percepută de unii juriști drept punctul culminant al unei vechi adversități a președintelui Curții, Roberts, față de VRA, în timp ce mass-media a considerat că hotărârea a anulat practic eficacitatea legii și a afectat procesul democratic al țării. Alți comentatori au apreciat că hotărârea marchează începutul unei noi ere a legilor „Jim Crow”, permițând discriminarea legală a minorităților. Se anticipa că decizia Curții va avea un impact asupra tuturor nivelurilor administrației, inclusiv la nivel statal și local.
Un articol din The Guardian a dezvăluit că afirmația judecătorului Alito – potrivit căreia prezența la vot a alegătorilor de culoare a depășit-o pe cea a alegătorilor albi în două dintre cele mai recente cinci alegeri prezidențiale, atât la nivel național, cât și în Louisiana – se baza pe un studiu eronat al Departamentului de Justiție.
Consiliul editorial al publicației The Wall Street Journal a salutat decizia care, în opinia sa, a restabilit intenția VRA de a preveni discriminarea la urne, și nu de a fi utilizată pentru delimitarea circumscripțiilor electorale. Președintele Donald Trump i-a mulțumit „genialului judecător” Alito pentru „redactarea acestei opinii importante și adecvate”.
Alegeri federale
Alegeri pentru Senat
Vor fi scoase la vot 35 de locuri în Senatul Statelor Unite, inclusiv toate cele 33 de locuri din Clasa a II-a. Republicanii au obținut controlul majoritar în Senat în urma alegerilor din 2024, câștigând patru locuri deținute anterior de Democrați. Două dintre locurile deținute de Democrați – cele din Georgia și Michigan – se află în state câștigate de Donald Trump la alegerile prezidențiale anterioare, în timp ce locul din Maine este singurul deținut de Republicani într-un stat câștigat de Kamala Harris.
Alegeri speciale
Vor avea loc două alegeri parțiale pentru ocuparea mandatelor rămase neîncheiate ale senatorilor care și-au eliberat locurile în timpul celui de al 119-lea Congres:
Florida, Clasa a 3-a: Republicanul Marco Rubio a demisionat din funcție la 20 ianuarie 2025 pentru a prelua postul de secretar de stat al SUA în cadrul celei de-a doua administrații Trump. Ashley Moody a fost numită de guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis, să ocupe locul vacant până la alegerile speciale, care se vor desfășura concomitent cu alegerile ordinare din 2026.
Ohio, Clasa a 3-a: Republicanul JD Vance a demisionat din funcție la 10 ianuarie 2025, în urma alegerii sale ca vicepreședinte al Statelor Unite. Jon Husted a fost numit de guvernatorul statului Ohio, Mike DeWine, pentru a ocupa locul vacant până la alegerile speciale, care se vor desfășura concomitent cu alegerile ordinare din 2026.
Alegeri pentru Camera Reprezentanților
Toate cele 435 de mandate cu drept de vot din Camera Reprezentanților a Statelor Unite vor fi supuse alegerilor. De asemenea, vor avea loc alegeri pentru desemnarea delegatului fără drept de vot al Districtului Columbia și a delegaților fără drept de vot din 4 dintre cele 5 teritorii americane; Puerto Rico este exceptat, întrucât delegatul său fără drept de vot deține un mandat de patru ani. Există 16 deputați Democrați în funcție în circumscripții câștigate de Donald Trump, în timp ce doar 8 deputați Republicani în funcție ocupă mandate în circumscripții câștigate de Harris.
Harta pentru Camera Reprezentanților include o serie de noi hărți ale districtelor congresionale: Ohio și Utah vor avea districte noi, stabilite prin ordin judecătoresc pentru acest ciclu electoral; Missouri, Carolina de Nord și Texas și-au redesenat hărțile în timpul ciclului; iar harta districtelor din California a fost modificată în urma adoptării Propunerii 50.
Alegeri speciale
Cel puțin șapte alegeri parțiale pentru Camera Reprezentanților au avut loc sau vor avea loc în 2026.
Districtul congressional nr. 18 din Texas: Democratul Christian Menefee a învins-o pe colega sa de partid Amanda Edwards într-un tur de scrutin decisiv, pentru a-i succeda democratului Sylvester Turner, decedat pe 5 martie 2025. Districtul are un indice de orientare politică de D+21.
Districtul 14 al statului Georgia pentru Congres: Republicanul Clay Fuller l-a învins pe Democratul Shawn Harris într-un tur de scrutin decisiv, pentru a-i succeda Republicanei Marjorie Taylor Greene, care demisionase pe 5 ianuarie 2026. Districtul are un indice de orientare politică de R+19.
Districtul congressional nr. 11 din New Jersey: Democrata Analilia Mejia l-a învins pe Republicanul Joe Hathaway pentru a-i succeda Democratei Mikie Sherrill, care a demisionat pe 20 noiembrie 2025 pentru a prelua funcția de guvernator al statului New Jersey. Districtul are un indice de orientare politică de D+5.
Districtul congressional nr. 1 din California: Republicanul James Gallagher i-a învins pe Democrații Audrey Denney și Mike McGuire pentru a-i succeda republicanului Doug LaMalfa, decedat pe 6 ianuarie 2026. Districtul are un indice de orientare politică de R+12.
Districtul congressional nr. 14 din California: Democratul Eric Swalwell a demisionat pe 14 aprilie 2026, în urma unor acuzații de conduită sexuală inadecvată. Districtul are un indice de orientare politică de D+20.
Districtul congressional nr. 23 din Texas: Republicanul Tony Gonzales a demisionat pe 14 aprilie 2026, în urma unor acuzații de conduită sexuală inadecvată. Districtul are un indice de orientare politică de R+7.
Districtul 20 al statului Florida: Democrata Sheila Cherfilus-McCormick a demisionat pe 21 aprilie 2026, în urma unor acuzații de fraudă financiară. Acest district are un indice de orientare politică de D+22.
Districtul 13 al Georgiei pentru Congres: Democratul David Scott a decedat la 22 aprilie 2026. Acest district are un indice de orientare politică de D+21.
Alegeri de stat
În mai multe state din Statele Unite vor avea loc alegeri la nivel de stat pentru funcții precum cele de guvernator. 36 de state și trei teritorii vor organiza alegeri pentru funcția de guvernator, conform calendarului electoral obișnuit. Guvernatorii din 15 state și două teritorii nu mai pot candida din cauza limitelor privind numărul de mandate; nouă state vor organiza alegeri programate periodic pentru funcția de viceguvernator; 30 de state, două teritorii și un district federal vor organiza alegeri periodice pentru funcția de procuror general; 26 de state vor organiza alegeri pentru funcția de secretar de stat; 27 de state vor organiza alegeri pentru funcția de trezorier; 23 de state vor organiza alegeri pentru funcția de auditor, conform calendarului stabilit; 88 de camere legislative statale și 5 camere teritoriale vor organiza alegeri; alegeri sunt programate să aibă loc în 2026 în diverse state din întreaga țară, vizând inclusiv curțile supreme și curțile de apel iar în cadrul alegerilor din noiembrie vor fi supuse votului și 100 de inițiative în 37 de state.
Alegeri locale
În Statele Unite se vor desfășura alegeri locale pe parcursul anului 2026 pentru desemnarea reprezentanților administrațiilor municipale și ale celor de la nivel de comitat. Vor fi puse în joc cel puțin 22 de mandate de primar în primele 100 de orașe ale țării ca populație, iar numeroase alte localități vor organiza alegeri pentru consultări populare locale, consilii municipale și alte funcții administrative locale. Multe dintre aceste scrutine vor coincide cu alegerile de la jumătatea mandatului din 2026.
